România a depus la U.E. Planul bugetar-structural național pe termen mediu

Începând cu 2025, România intră în etapa de încadrare în deficitul stabilit de Pactul de stabilitate și creștere (PSC) de 3%, etapă care începe în 2025 și se încheie în 2031. Începând cu aprilie 2020, România se află în procedura de deficit excesiv (PDE), iar în introducerea la Planul bugetar-structural național pe termen mediu se arată că ,,în recomandarea sa din iunie 2021 formulată în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE, Consiliul a recomandat României să își reducă deficitul total la 8,0% din PIB în 2021, la 6,2% din PIB în 2022, la 4,4% din PIB în 2023 și la 2,9% din PIB în 2024”, ori niciuna din aceste ținte nu au fost atinse, ba mai mult, au fost depășite cu mult peste țintă, de exemplu în 2024 deficitul estimat este de aproximativ 7,9 – 8%.

Așa cum se arată în capitolul introducere, acest plan ”prezintă angajamentul României de reintrare pe o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar începând cu anul 2025, precum și reformele și investițiile care stau la baza acestei construcții bugetare precum și la extinderea perioadei de timp pentru ajustarea deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani”, iar ,,Obiectivele urmărite de Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu sunt:

a) Consolidarea sustenabilității finanțelor publice ale României pentru perioada 2025- 2031 cu încadrarea în valoarea prevăzută în TFUE privind deficitul bugetar de 3% din PIB și înscrierea datoriei publice pe o traiectorie descendentă sub 60% din PIB pe perioada de analiză;

b) Asigurarea unei traiectorii de ajustare a deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani având ca punct de pornire un deficit bugetar estimat de 7,9% pentru anul 2024 și ca punct de sfârșit anul 2031 cu un deficit bugetar de 2,5% din PIB;

c) Un nou model de finanțe publice al României începând cu anul 2029, respectiv de asigurare a finanțării cheltuielilor curente din veniturile din economia națională întrucât, prin PBSTM, soldul activității de funcționare va fi echilibrat (zero) în anul 2029, deficitul bugetului general consolidat fiind generat doar de cheltuielile cu investițiile;

d) Asigurarea unui ritm anual de investiții publice pentru a asigura absorbția integrală a fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune de 46 miliarde euro, precum și prin Mecanismul de Redresare și Reziliență de peste 29,7 miliarde euro, care corespunde cu implementarea unui volum de investiții de peste 7,9% din PIB în anul 2025, 7,7% din PIB în anul 2026, 6,5% din PIB în anul 2027, pentru ca, în ultima parte a PBSTM, ritmul mediu anual al investițiilor să fie de peste 5% din PIB;

e) Asigurarea predictibilității sistemului fiscal pentru perioada 2025-2031 întrucât veniturile curente ale bugetului general consolidat cresc de la 29,59% din PIB în anul 2024 la 31,12% în anul 2031 determinate de implementarea jaloanelor 207, 208 și 231 din PNRR privind reforma fiscală cu un impact bugetar estimat la cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025, net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii, dar și implementării măsurilor privind mai buna colectare a veniturilor bugetare care determină o creștere a veniturilor curente cu 0,5% din PIB începând cu anul 2026”.

În ceea ce privește reforma fiscală și reforma impozitării microîntreprinderilor, acestea sunt cuprinse la capitolul 7, subcapitolul 7.1, paragrafele 7.1.1. și 7.1.2.

Reforma fiscală nu prevede expres majorări de impozite și taxe, în schimb prevede eliminarea de facilități fiscale astfel că ,,reforma include măsuri ce vizează ajustarea sistemului de facilități fiscale pentru principalele categorii de impozite și taxe astfel încât să se respecte principiul impunerii echitabile și evitarea distorsiunilor în materie de politică fiscală, reglementarea situațiilor de optimizare fiscală, ajustarea regulilor de impunere, corectarea bazei de impozitare și alte elemente care să conducă la un randament ridicat de încasare a veniturilor bugetare”.

În schimb, reforma impozitării microîntreprinderilor va duce, probabil, la unificarea celor două plafoane de 60.000 euro și 500.000 euro, la unul singur, respectiv un plafon unic cu cel de TVA, adică 300.000 lei.

De asemenea, prin reforma fiscală, se dorește:

,,a) Actualizarea/revizuirea regulilor de impunere, inclusiv a bazelor de impozitare și ratele de impozitare pentru principalele categorii de impozite și taxe, precum: impozitul pe profit, impozitul pe venit/contribuțiile sociale, taxa pe valoarea adăugată, accize și impozitarea ecologică, impozite și taxe locale și pentru impozite și taxe relevante ale sistemului fiscal, cât și a veniturilor nefiscale (inclusiv a sistemului de redevențe).

b) ajustarea sistemelor de facilități fiscale pentru a asigura aplicarea principiului echității impunerii și a nu crea distorsionări ale mediului concurențial ca urmare a unor avantaje fiscale care determină comportamente diferite ale contribuabililor și, în plus, au efect nestimulativ pentru conformarea voluntară.

c) revizuirea/eliminarea/combaterea situațiilor de optimizare fiscală orientate, în principal, pe transferul de fonduri al întreprinderilor multinaționale în relația cu exteriorul, sistemul de donații și sponsorizări, sistemul de deductibilități pentru cheltuieli specifice impozitului pe profit și de deduceri specifice impozitului pe venit. Toate aceste situații de optimizare fiscală generează impact atât asupra competitivității mediului de afaceri dar și asupra bugetului general consolidat, în principal prin diminuarea masei de impozitare.

d) crearea mecanismelor necesare pentru facilitarea/stimularea investițiilor mediului privat, aceasta fiind o componentă importantă pentru susținerea creșterii economice a României în special prin sistemul de stimulare a investițiilor bazat pe creditul fiscal de care vor beneficia antreprenorii odată cu operaționalizarea investițiilor pe care le implementează;

e) crearea mecanismelor specifice de distribuire a sarcinii fiscale între contribuabili persoane fizice pentru a proteja capacitatea de plată, în special a contribuabililor aflați în situații de risc social, respectiv un sistem de deduceri de bază și specifice raportat la nivelul veniturilor dar și la situația socială a acestora, precum și pentru a stimula anumite politici publice cum sunt: asigurarea medicală privată, asigurarea de pensii, asigurarea de bunuri și persoane pentru calculul impozitului pe venit;

f) operaționalizarea structurilor specifice pentru a gestiona impozitul pe proprietate în conformitate cu obiectivele stabilite potrivit jalonului 237, și de a asigura baza de date necesare pentru a trece la impozitarea proprietăților în acord cu valorile de piață ale proprietăților imobiliare”.

Totuși, ce se ascunde în spatele celor prevăzute la litera a)? Ce înseamnă ”Actualizarea/revizuirea regulilor de impunere, inclusiv a bazelor de impozitare și ratele de impozitare pentru principalele categorii de impozite și taxe, precum: impozitul pe profit, impozitul pe venit/contribuțiile sociale, taxa pe valoarea adăugată, accize și impozitarea ecologică, impozite și taxe locale și pentru impozite și taxe relevante ale sistemului fiscal, cât și a veniturilor nefiscale (inclusiv a sistemului de redevențe)”? Nu cumva chiar modificări de impozite și taxe, respectiv creșteri de impozite și taxe?

Rămâne de văzut, mai sunt doar câteva luni!

Alexandru Tamba

Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi cotidianul Curierul Naţional. www.curierulnational.ro